Familie princiară română și una din cele mai însemnate din
Moldova. Din această familie a făcut parte domnitorul Principatelor
Unite Române, Alexandru Ioan Cuza, fiul ispravnicului Ioan Cuza și
al Sultanei Cozadini, cu origini fanariote. S-a născut la Bârlad,
în județul Vaslui (pe atunci ţinutul Tutova), la 20 martie 1820.
A primit o educație
europeană, iar în 1844 s-a căsătorit cu Elena Rosetti, fiica
postelnicului Iordache Rosetti și a Ecaterinei, care se înrudea cu
neamul boierilor Sturdza, al Balșilor și al Cantacuzinilor. Elena
Rosetti nu a putut avea copii, însă i-a crescut pe cei doi fii ai
soțului său, Alexandru Cuza (1863 -1890) și Dimitrie Cuza
(1864-1888), pe care i-a avut domnitorul cu Elena Maria
Catargiu-Obrenović, scrie Muzeul Curtea Veche, pe pagina de Facebook
a instituției.
A fost ales domn al
Moldovei la 5 ianuarie 1859 și al Țării Românești la 24 ianuarie
1859. Prin legile și reformele inițiate a fost artizanul statului
român modern: Reforma fiscală 1861, Legea secularizării averilor
mănăstirești în 1863, Legea rurală din 1864, Legea
contabilității, Legea consiliilor județene, Codul Penal și Legea
Instrucțiunii Publice, Crearea Consiliului de Stat. A înființat
prima universitate din țară la Iași în 1860, apoi cea din
București în 1864. A creat armata națională prin contopirea
forțelor militare din cele două Principate și a înființat Statul
Major General.
Nu a existat domeniu
de activitate economică, social-politică, culturală,
administrativă sau militară din țară în care Alexandru Ioan Cuza
să nu fi adus îmbunătățiri și înnoiri organizatorice, pe baza
noilor cerințe ale epocii moderne. Emblematic pentru familia Cuza
este Palatul de la Ruginoasa, construit de familia Sturdza 1800-1804,
în stil neogotic. A fost cumpărat de domnitor în anul 1862,
împreună cu domeniul, de la familia Sturdza.
După Unirea Principatelor Române, blazonul familiei Cuza s-a identificat cu cel
al țării. Stema țării a fost reprezentată din punct de vedere al
scutului în trei variante: 1) plasarea armelor Moldovei și ale
Țării Românești în două scuturi acolate; 2) cuprinderea acvilei
cruciate și a capului de bour într-un singur scut despicat; 3)
împărțirea scutului în patru cartiere, 1 și 4 fiind rezervate
stemei Munteniei, 2 și 3 herbului Moldovei, iar peste tot armele
familiei Cuza.
Foto: Muzeul Municipiului București
Stema României,
model 1863, o găsim imprimată pe un serviciu de masă al familiei
Cuza din porțelan de Sevres și are următoarea componență: scut
sfertuit, în cartierele 1 și 4, pe azur, o acvilă cu zborul
coborât, ţinând în cioc o cruce și încoronată, ținând în
gheare însemnele puterii, spada și sceptrul, ambele de aur; în
cartierele 2 și 3, pe roșu, un cap de bour negru cu stea de aur
între coarne. Peste tot, un ecuson tripartit: albastru, aur, roșu
(stema familiei Cuza) și o eșarfă cu deviza TOȚI ÎN UNU. Scutul
este timbrat cu o coroană închisă și susținut de doi delfini
verzi afrontați. Este plasat sub un pavilion de purpură căptușit
cu hermină, brodat cu ciucuri de aur și prins într-o coroană de
aur încheiată cu un glob crucifer.
Mai multe pentru tine…
0 Comments :
Post a Comment