Asediul orașului austriac Wiener Neustadt (13 ianuarie – 17 august 1487) a fost un episod
desfășurat în timpul războiului austro-ungar, care i-a opus pe
Frederic al III-lea, împăratul Sfântului Imperiu Roman și Matia
Corvin, regele Ungariei.
Printre comandanții
care l-au însoțit pe Matia îi putem enumera pe Peter Geréb de
Vingard, Ștefan Zápolya, Ștefan Báthory sau Laurențiu de Ilok,
cărora li se alătura celebrii cavaleri din Armata Neagră. De
cealaltă parte a baricadei se găseau Hanns von Wulfestorff, Caspar
von Lamberg, Bartholomeus von Starhemberg, Andreas Gall, Ladislaus
Prager, Alexander Schiffer, Tiburtius von Linzendorf, Leonhard
Fruhmann, Johann Karrer, scrie Muzeul Castelul Corvinilor, pe pagina
de Facebook a instituției.
Orașul Wiener
Neustadt era bine apărat de sistemul de fortificații, iar
suburbiile sale erau protejate de șanțuri cu dimensiuni mai mici,
suficiente însă pentru a respinge eventuale atacuri. În același
timp, zona din jurul orașului fiind mlăștinoasă, încurca și mai
mult asediatorii. Fortificațiile erau echipate cu archebuze capabile
să tragă focuri la distanța de 2.000 de pași.
Matia i-a trimis pe
Ștefan Zapolya, Laszlo Kanizsay, Jakob Székely, Wilhelm Tettauer și
Ștefan Báthory pentru a iniția asediul în 1486. Aceștia au
construit patru turnuri de asediu și la 13 ianuarie 1487 au început
ostilitățile.
Matia a observat că
încercuirea orașului nu era suficient de strânsă și din acest
motiv, a ordonat construirea de turnuri de asediu suplimentare,
introducând de asemenea rotația soldaților, astfel încât
diferitele corpuri de oaste puteau lupta cu soldați mereu proaspeți.
Temuta și eficienta
Armată Neagră a primit ordinul de a ataca suburbiile, pe care, după
trecerea șanțurilor, le-a incendiat. În toiul conflictului, podul
mobil s-a prăbușit, fapt ce a cauzat moartea multor oameni, care au
căzut în șanț și s-au înecat, alții fiind uciși de soldații
Armatei Negre. Treptat, aceștia au avansat spre porțile orașului.
Matia a ajuns la
șanțul din fața „Porții vieneze”, unde a amplasat armele
grele de foc, inclusiv șase tunuri uriașe capturate de la otomani,
ordonând totodată umplerea șanțurilor, pentru a permite
construirea de poduri mobile. De asemenea, el a dispus continuarea
bombardării fortificațiilor, distrugând șase turnuri.
Fără aceste
turnuri, garnizoana orașului Wiener Neustadt s-a găsit în situația
de a nu mai avea clădiri cu înălțime suficientă pentru a instala
arme de foc cu bătaie lungă. Rezolvarea acestei probleme a
constituit-o decizia de a monta armele de foc pe clopotnițele
bisericilor din oraș, de unde s-a continuat bombardarea taberei
ungare. În această situație, deși era un creștin devotat, Matia,
a permis bombardarea bisericilor.
Între timp,
asediații au reușit să aducă provizii în oraș și să
incendieze două turnuri de asediu.
După șapte luni de
luptă, reprezentații orașului au mers la Matia Corvin pentru a
cere încetarea ostilităților, armistițiul fiind încheiat însă
abia la 17 august 1487.
Mai multe pentru tine…
0 Comments :
Post a Comment